Semne și simptome ale SIBO

Pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană

Sindromul de ansa oarba – cauze, simptome, tratament

Prin suprapopularea bacteriană a intestinului subţire se produc maldigestia şi malabsorbţia proteinelor, glucidelor şi lipidelor, precum şi a vitaminelor, cu următoarele efecte: 1. La pH fiziologic, acizii biliari asigură solubilizarea grăsimilor din alimentaţie.

pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană

Efectul bacteriilor asupra enterocitelor face ca reabsorbţia acizilor graşi să fie deficitară şi să se sintetizeze în exces acidul lithocholic, care este toxic pentru epiteliul intestinal, ducând la o absorbţie redusă a grăsimii şi a altor nutrienţi.

În plus, afectarea enterocitelor de către acizii biliari şi bacteriile în exces reduce activitatea dizaharidazei, cu acumularea de carbohidraţi. Malabsorbţia proteinelor rezultă prin scăderea capacităţii mucozale în captarea aminoacizilor şi în degradarea proteinelor. SIBO poate evolua cu forma reversibilă de enteropatie, cu pierdere de proteine. Malabsorbţia vitaminei B12, prin utilizarea vitaminei B12 cuplate cu factorul intrinsec de către bacteriile anaerobe.

Related Content

Deşi bacteriile enterice sintetizează cobalamina, ele scad absorbţia acesteia. Malabsorbţia vitaminei B12 poate determina anemie şi tulburări neurologice. Bacteriile sintetizează, de asemenea, acidul folic. Spre deosebire de cobalamină, acidul folic este eliberat în lumenul intestinului subtire, unde poate fi absorbit.

Astfel, pacienţii cu SIBO rareori au deficienţă de folat. Deficitul de tiamină şi nicotinamidă rezultă, de asemenea, din utilizarea bacteriană a acestora. În contrast, nivelurile de folat şi vitamină K sunt ridicate în SIBO, din cauza sintezei bacteriene a acestora.

Prezentare generală a bolii SIBO

Creşterea permeabilităţii intestinale contribuie, de asemenea, la creşterea absorbţiei intestinale şi la creşterea nivelului de vitamină K. Clinic Suprapopularea bacteriană poate să perturbe motilitatea intestinului subţire, provocând greaţă, anorexie şi balonare. Majoritatea pacienţilor cu SIBO prezintă: balonare disconfort abdominal sau diaree cronică apoasă.

pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană

Steatoreea cu scaune grase sau voluminoase este rară şi apare de obicei la pacienţii cu SIBO şi anatomie modificată de exemplu, sindromul de ansă oarbă. Copiii pot prezenta deficit ponderal. În cazurile severe, pacienţii au pierdere în greutate din cauza diareei.

pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană

Pacienţii cu SIBO sever, după o intervenţie chirurgicală de pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană, bypass gastric sau în urma sindromului intestinului scurt, pot avea simptome secundare deficitului de vitamine.

Pacienţii cu deficit de vitamină B12 pot prezenta slăbiciune, ataxie şi parestezii. Pacienţii cu tetanie din cauza hipocalcemiei pot prezenta amorţeală periorală, parestezii ale mâinilor şi picioarelor şi crampe musculare.

Simptomele sindromului excesiv de creștere bacteriană

Copiii pot avea, de asemenea, o boală osoasă metabolică din cauza deficienţei vitaminei D. În cazuri rare, pacienţii cu SIBO prezintă o stare mintală modificată din cauza acidozei D-lactice, după o masă bogată în carbohidraţi. Simptomele pot varia de la confuzie la comă, bradilalie, bradipsihie, convulsii şi ataxie. Examenul fizic este de obicei normal la pacienţii cu SIBO.

Cu toate acestea, în unele cazuri, abdomenul poate fi destins, hipersonor şi sensibil la palpare. Pacienţii cu hipoalbuminemie din pricina mal­ab­sorb­ţiei pot avea edeme periferice, totuşi acest lucru este rar.

Fresh articles

Modificările de laborator includ anemie macrocitară prin deficit de B12 şi prezenţa grăsimilor fecale. Pacienţii pot avea, de asemenea, niveluri scăzute de tiamină şi niacină şi concentraţii crescute de folat seric şi vitamină K. În cazuri rare, pot avea anemie microcitară feriprivă secundară sângerărilor din cauza ulcerelor din ansele intestinale cu stază, asociate cu ileită sau colită.

pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană

Pacienţii cu enteropatie proteică din cauza SIBO au hipoalbuminemie. Aspectul endoscopic şi cel histopatologic al intestinului subţire şi colonului sunt normale la majoritatea pacienţilor cu SIBO.

Remedii naturale pentru supraaglomerarea bacteriană

Totuşi, dacă apar modificări endoscopice, sunt leziuni specifice colitei şi ileitei, asociate cu SIBO sever, şi se observă edemul mucoasei, pierderea modelului vascular normal, eritemul neuniform, friabilitatea şi, în cazuri rare, ulceraţia. Modificările histopatologice sunt nespecifice la pacienţii cu SIBO şi includ modificări ale marginii în perie, criptită, limfocitoză pierderea în greutate cu supraaglomerare bacteriană şi eozinofilie.

Diagnostic Diagnosticul SIBO trebuie suspectat la pacienţii cu balonare, flatulenţă, disconfort abdominal sau diaree cronică fără alte cauze organice. Testul respirator este simplu, neinvaziv, disponibil şi reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru a diagnostica SIBO la pacienţii cu suspiciune clinică. Testul respirator se bazează pe principiul conform căruia prin metabolizarea unui substrat de carbohidraţi lactuloză sau glucoză, de exemplu de către microbiota colonică se produce gaz hidrogen, metancare este absorbit şi, în cele din urmă, excretat în respiraţie, unde poate fi detectat şi dozat.

La pacienţii cu SIBO, administrarea de lactuloză are ca rezultat un vârf precoce al concentraţiilor de hidrogen, respectiv metan din respiraţie, din cauza metabolizării de către bacteriile existente anormal în intestinul subţire.

Glucoza se absoarbe rapid din intestinul subţire proximal. Când este utilizat ca substrat pentru diagnosticarea SIBO, este metabolizat până la hidrogen în lumenul intestinului subţire tensorflow greutate decay l2_loss de absorbţie.

Pagina principala SIBO, supraaglomerare bacteriană intestinală Una dintre tulburările tractului digestiv și ale florei intestinale care este detectată din ce în ce mai mult în timpul consultațiilor medicale este creșterea bacteriană SIBO din intestinul subțire. Știi ce e asta?

Pregătirea pacientului şi protocolul de testare Există variabilitate în metodologia de testare şi interpretarea testelor respiratorii cu carbohidraţi. Însă câteva principii legate de pregătirea pacientului în vederea testării sunt comune, şi anume: Antibioticele trebuie evitate cu patru săptămâni înainte de testare.

Ce este SIBO?

Medicamentele prokinetice şi laxativele trebuie oprite timp de o săptămână înainte de testare. Acestea accentuează tranzitul intestinal, iar lactuloza sau glucoza folosite pentru testare ajung mai rapid la locul de metabolizare şi apar rezultate fals pozitive.

Carbohidraţii complecşi de exemplu, pâine, paste, fibre şi laptele trebuie evitate timp de 12 ore înaintea testării. Aceste alimente fermentează şi provoacă secreţii de hidrogen prelungite, cu o creştere a nivelului bazal al hidrogenului, şi astfel poate apărea un rezultat fals pozitiv. Exerciţiile fizice excesive şi fumatul trebuie evitate în ziua testului respirator.

Small intestinal bacterial overgrowth, from the family doctor’s perspective

Fumatul creşte nivelul de hidrogen în respiraţie şi accelerează tranzitul gastric, conducând la un rezultat fals pozitiv. Hiperventilaţia asociată efortului fizic scade nivelul de hidrogen din respiraţie, ducând la un rezultat fals negativ.

Tehnica testului constă în eşantionarea nivelului hidrogenului, dioxidului de carbon şi metanului în respiraţie în momentul iniţial şi la fiecare 15 minute după administrarea substratului de carbohidraţi folosit la testare fie glucoză 75 de grame, fie lactuloză 10 grame, în funcţie de tipul de test respirator folosit.

Testul respirator durează de minute. Totuşi, aceste studii au avut mai multe limitări, inclusiv eterogenitatea populaţiilor de pacienţi, dimensiunile mici ale eşantioanelor şi limitele variabile pentru a defini un test pozitiv. Nivelul crescut de metan la testul respirator se poate datora constipaţiei asociate. Deşi unele studii au sugerat că testul respirator la lactoză are o sensibilitate puţin mai mare pentru diagnosticarea SIBO comparativ cu testul de respiraţie la glucoză, altele nu au demonstrat diferenţe semnificative în performanţa testului.

Pau d'arco Cura de slabire În timpul tratamentului, practicanții de medicină alternativă recomandă de obicei să urmați o dietă care limitează consumul de alimente dulci și amidonate. O astfel de dietă este dieta specifică carbohidraților, care restricționează boabele, legumele amidonice și unele leguminoase și a fost creată pentru a aborda tulburările digestive, cum ar fi supraaglomerarea bacteriană, boala Crohn și colita ulcerativă. Trigliceridele cu lanțuri medii: Spre deosebire de uleiurile obișnuite, pe care o persoană cu supraaglomerare bacteriană poate să nu poată asimila, trigliceridele cu lanț mediu sunt absorbite direct fără a fi nevoie de enzime digestive. Trigliceridele cu catenă medie, cum ar fi uleiul de cocos, sunt adesea recomandate persoanelor cu supraaglomerare bacteriană sau a oricărui tip de malabsorbție. Enzime digestive: Suplimentele enzimatice digestive pot suporta enzimele digestive ale organismului până când funcția este restabilită.

Cultura din aspiratul jejunal era considerată gold standard diagnostic. Pacienţii pot avea microorganisme multiple în diferite concentraţii.

Cele mai frecvente specii includ Bacteroides, Enterococcus şi Lactobacillus. Aspiratul jejunal se obţine în timpul endoscopiei digestive superioare, prin plasarea unui cateter steril în orificiul de aspiraţie al endoscopului sau prin fluoroscopie. Conţinutul aspiratului trebuie transferat imediat într-un flacon de transport anaerob şi cultivat pentru creşterea bacteriilor aerobe şi anaerobe.

Deşi culturile din aspiratul jejunal au fost considerate standardul de referinţă pentru diagnosticul SIBO, procesul de obţinere a aspiratului jejunal este invaziv şi rezultatele sunt slab reproductibile.